Aria de acoperire a serviciilor juridice prestate de Moţec Ştefan – Cabinet de avocat pentru clienţii săi, respectiv a consultaţiilor juridice şi a reprezentării în faţa instanţelor de judecată, a executorilor judecătoreşti, a altor instituţii publice locale sau centrale, precum şi a partenerilor comerciali, este una naţională. În acest sens, puteţi vedea o hartă interactivă a României unde sunt evidenţiate localităţile în care am prestat în mod efectiv şi direct servicii juridice pentru clienţii noştri.

+40 356 179 038

Nume și prenume: *

Adresa de e-mail: *

Adresa (localitate și țară): *

Mesajul dumneavoastră: *

* Informații obligatorii

ARHIVA ELECTRONICĂ → www.aegrm-timis.ro

Mergi la prima pagină.

MOȚEC ȘTEFAN

CABINET DE AVOCAT

societate profesională de avocatură

"Ca semn al aprecierii serviciilor, cu acordul d-voastră, vă informăm că vom recomanda şi în viitor serviciile juridice prestate de către cabinetul d-voastră de avocatură partenerilor noştri din Slovacia care vor decide să desfăşoare activităţi comerciale în România."

Traduceri autorizate și profesionale (cehă/română)

Copyright © 2007 - Moțec Ștefan - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate. Termeni şi condiţii.

ACASĂ PREZENTAREA CABINETULUI SERVICII OFERITE REFERINȚE CLIENȚI CONTACT

Recunoașterea reciprocă a sancțiunilor financiare la nivel european

Timișoara, 11.12.2017


În materie penală, la nivelul Uniunii Europene, printre altele funcționează un principiu important, și anume, cel al recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare. Însă, foarte puțini cunosc că acest principiu are în vedere inclusiv contravențiile rutiere și încălcarea anumitor reguli de trafic sau abateri de la reglementările privind orele de condus și perioadele de odihnă, precum și reglementările privind bunurile periculoase.

Sediul materiei îl găsim în Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, cu modificările și completările ulterioare, preluată și în sistemul intern în cuprinsul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 instituie un număr de 39 de fapte/comportamente pentru care nu este necesară verificarea dublei incriminări în procedura de recunoaștere și executare a sancțiunilor financiare. Dintre acestea, face parte și încălcarea anumitor reguli de trafic rutier. Cu alte cuvinte, chiar dacă actul normativ, în primul rând vizează anumite fapte, calificate de legile naționale ale statelor membre, drept infracțiuni și evident că intră în sfera ilicitului penal, cu toate acestea, statele Uniunii Europene au ajuns la concluzia că și încălcările rutiere (practic, contravenționale) ar trebui incluse în sfera de reglementare, în așa fel încât, aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, să privească inclusiv acțiunile din trafic ale cetățenilor statelor membre.

Actul normativ are în vedere situația cetățeanului (inclusiv privește și persoana juridică), membru/resortisant al unui stat din UE, însă nerezident al statului unde a fost săvârșită abaterea. Conform art. 4 din Decizia-cadru, o decizie împreună cu un certificat pot fi transmise autorităților competente dintr-un stat membru în care persoana fizică sau juridică împotriva căreia a fost pronunțată o decizie are proprietăți sau venituri, are reședința obișnuită sau, în cazul unei persoane juridice, are sediul social.

Prin decizie se înțelege o sentință, încheiere, rezoluție, proces-verbal, ordonanță etc., emisă de un organ de urmărire penală, o instanţă, precum şi de alte autorităţi care, potrivit legii, sunt considerate ca fiind judiciare ori de către o autoritate administrativă, prin care o persoană fizică sau juridică a fost obligată la plata unei sancţiuni pecuniare.

Mai pe înțelesul tuturor, dacă un cetățean român se află în concediu de odihnă, de exemplu în Grecia, timp în care săvârșește o faptă dintre cele reglementate de Decizia-cadru, printre care o contravenție rutieră (a depășit limita legală de viteză, nu a acordat prioritate de trecere, etc.), sancțiunea financiară aplicată de autoritatea competentă din Grecia, în caz de neplată, la cererea instituției competente, va fi recunoscută de către instanța de judecată pe teritoriul României și va fi executată, conform legilor din România.

Practic, ori de câte ori vor traversa teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și vor comite încălcări la regulile de trafic, cetățenii români trebuie să cunoască că nu vor fi iertați de nerespectarea legilor statului membru. Dimpotrivă, la cererea instituțiilor abilitate de legile fiecărui stat membru, sancțiunea financiară aplicată și neachitată de cetățeanul nerezident fiscal, va fi recunoscută de către instanța de judecată din România, ori de câte ori va fi sesizată să se pronunțe pe o astfel de cerere, dacă sunt îndeplinite condițiile legii. De regulă, instanțele de judecată din țara noastră, fiind o procedură mai mult formală, constată că sunt întemeiate astfel de solicitări venite din partea autorităților statelor membre și, în consecință, recunosc spre executare sancțiunile penale financiare, inclusiv amenzile contravenționale.

Revenind, Decizia-cadru 2005/214/JAI urmărește executarea sancțiunilor pecuniare în materie penală aplicate cetățenilor europeni nerezidenți fiscal în statul membru care a fixat sancțiunea în mod definitiv. Ce este important de menționat este că o sancțiune financiară penală poate fi aplicată și de către o autoritate administrativă, nu doar de către o instanță de judecată, așa cum suntem tentați să credem sau cel puțin, conform sistemului nostru juridic, am considera că așa ar fi firesc. În ceea ce ne privește, statuarea unei sancțiunile penale conform legilor  noastre, este atributul exclusiv al instanței de judecată. Însă, în alte state membre, unele abateri financiare pot fi constatate și sancționate de organe administrative ori de autorități care împrumută atribuții jurisdicționale. Chiar dacă a existat o reticență din partea statelor membre, într-un final s-a ajuns la concluzia că este necesară includerea în cuprinsul reglementării europene, inclusiv a sancțiunilor financiare din domeniul traficului rutier, care la rândul lor să fie recunoscute reciproc pe teritoriul Uniunii Europene.

Astfel se face că de la adoptarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI, în România, instanțele de judecată au recunoscut spre executare, sancțiuni financiare reținute în sarcina unor cetățeni români, cum ar fi, de pildă, amendă contravențională de 100 Euro, aplicată de Districtul Herzogtum Lauenburg – Departamentul trafic rutier. De asemenea, instanța a recunoscut o sancțiune pecuniară de 223,5 Euro, reprezentând condamnare pentru o “infracțiune” (amendă rutieră contravențională, conform Codului rutier german sau Legii privind traficul rutier), acceptată în România la cererea autorității germane - Bundesamt fur Justiz (Federal Office of Justice). Ori, au fost admise cereri formulate de autorităţile slovene – DARS d.d. cu privire la recunoașterea sancțiunii pecuniare - amendă contravențională - în cuantum de 300 euro, stabilită de către DARS d.d. pentru încălcarea normelor care reglementează modul de achitare a taxei de autostradă în Republica Slovenia.

Trebuie precizat faptul că s-a decis în favoarea recunoașterii reciproce și a deciziilor statelor membre care provin de la autorități administrative, numai dacă persoanele sancționate au avut la dispoziție o cale de atac în fața unei instanțe penale din statul unde a fost constatată și sancționată fapta. De menționat că nu este necesar ca norma sancționatoare să fie calificată drept una penală în legislația statului emitent, fiind suficient ca o instanță penală să aibă competență în manieră definitivă în această materie.

În legislația noastră internă, termenul european de „sancțiune financiară” a fost tradus de legiuitorul român în noțiunea de „sancțiune pecuniară”, chiar dacă reprezintă unul și același lucru din punct de vedere juridic. În categoria sancțiunilor pecuniare se includ sumele de bani, constând în cuantumul sancțiunii aplicată de instanță sau de autoritatea administrativă, dar și cheltuieli judiciare ori administrative ocazionate cu desfășurarea procedurii legale, finalizată cu hotărârea/decizia de condamnare și sancționare.

Atunci când statul emitent solicită unei instanțe din România recunoașterea sancțiunii pecuniare, judecătorul român trebuie să menționeze în dispozitivul hotărârii recunoașterea hotărârii sau deciziei străine și să aplice normele legale interne, respectiv cum se va face executarea sancțiunii. Sumele, de regulă, sunt fixate în euro, însă vor fi echivalate în lei la cursul stabilit de B.N.R. în ziua pronunțării hotărârii de recunoaștere. Legea română va fi aplicabilă în ceea ce privește executarea efectivă a sancțiunii financiare, inclusiv în cazul amenzilor penale.

Important de menționat este că banii încasați de statul de executare (de exemplu, România) se vor face venit la bugetul statului unde s-a făcut recunoașterea și efectiv se instrumentează executarea, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel între statul emitent și cel executant, în special în cazurile prevăzute la articolul 1 litera (b) punctul (ii) - o despăgubire impusă în aceeași decizie în beneficiul victimelor, atunci când victima nu se poate constitui parte civilă la proceduri și instanța judecătorească acționează în temeiul competenței sale penale. Însă cheltuielile ocazionate de procedura de recuperare a sumei cad în sarcina statului de executare.

În cazul în care România este statul solicitant, atunci veniturile se vor încasa la bugetul statului de executare (al statului membru unde s-a trimis solicitarea de recunoaștere).

Numai autoritățile statului executant sunt competente să decidă cu privire la procedurile de executare și să stabilească toate măsurile legate de acestea, inclusiv temeiurile de încetare a executării. Statele membre au agreat că o sancțiune financiară impusă împotriva unei persoane juridice este executată, chiar dacă statul executant nu recunoaște principiul răspunderii penale a persoanelor juridice.

Decizia-cadru prevede și câteva situații în care instanța poate refuza recunoașterea (sunt enumerate în textul art. 7), de exemplu, pe motiv că executarea este prescrisă conform legii statului de executare, ori în conformitate cu certificatul prevăzut la articolul 4, în cazul unei proceduri scrise, persoana în cauză nu a fost informată personal sau prin intermediul unui reprezentant autorizat în conformitate cu legislația națională a statului emitent cu privire la dreptul său de contestare și la termenele pentru calea de atac respectivă sau sancțiunea financiară este sub 70 EUR sau echivalentul acestei sume, etc. Un alt motiv de refuz este și atunci când se constată posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale sau a principiilor juridice fundamentale înscrise la articolul 6 din tratat.

Dacă se stabilește că decizia se referă la fapte care nu au fost desfășurate pe teritoriul statului emitent, statul executant poate decide să reducă nivelul sancțiunii aplicate la suma maximă prevăzută pentru fapte de aceeași natură în temeiul legislației interne a statului executant, atunci când faptele cad în competența acestui stat.

Decizia-cadru nu împiedică aplicarea acordurilor sau înțelegerilor bilaterale sau multilaterale dintre statele membre, în măsura în care acordurile sau înțelegerile permit depășirea dispozițiilor deciziei-cadru și ajută la simplificarea sau facilitarea procedurilor de punere în aplicare a sancțiunilor financiare.

În dreptul intern, decizia a fost transpusă în art. 234 din Legea nr. 302/2004, alin. 1, care prevede că, în cazul hotărârilor date în alte state membre, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, este competent să primească hotărârea şi să o transmită, în vederea punerii în executare, judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul ori sediul social persoana faţă de care s-a aplicat sancţiunea, în afară de cazul în care suma de bani pe care aceasta trebuie să o plătească este mai mică de 70 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume, situaţie în care restituie motivat documentele transmise de statul emitent. Conform alin. 2), în cazul hotărârilor date de autorităţile judiciare sau administrative române, certificatul se completează de autoritatea care a aplicat sancţiunea pecuniară şi se transmite, în limbile română şi străină, împreună cu hotărârea prin care a fost aplicată respectiva sancţiune, autorităţii competente din statul de executare.

Astfel, legiuitorul român a reglementat condițiile de punere în executare a unor sancțiuni pecuniare în cuprinsul art. 234^1 din Legea nr. 302/2004, dacă sancţiunea pecuniară constă într-o sumă de bani de cel puţin 70 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume:

a) la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată printr-o hotărâre executorie, cu titlu de amendă penală sau administrativă, după caz; sau

b) reprezentând despăgubiri acordate, prin aceeaşi hotărâre executorie, părţii vătămate care nu s-a constituit parte civilă, atunci când instanţa s-a aflat în exercitarea competenţei sale în materie penală;

c) la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată cu titlu de cheltuieli judiciare sau administrative;

d) care trebuie să fie virată către un fond public sau al unei organizaţii de asistenţă a victimelor, la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată prin aceeaşi hotărâre executorie.

Au fost excluse punerea în executare a dispoziţiilor privind confiscarea instrumentelor sau produselor infracţiunilor și dispozițiile civile, care decurg dintr-o acţiune în daune şi restituire şi care sunt executorii în conformitate cu reglementările privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială.

Rămâne de văzut dacă statele membre vor include și alte conduite contrare în categoria sancțiunilor financiare ori, dimpotrivă, vor elimina unele din ele, însă cert este că normele de trafic rutier privesc aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare, astfel că vom suporta rigorile legii, chiar și în perioada vacanței petrecută în statul membru european, dacă vom da dovadă de o conduită contrară legilor statului emitent.


Avocat Lăcătuș Igor

MOȚEC ȘTEFAN – Cabinet de avocat


« Mergi înapoi la toate articolele.


Română

English

Čeština